România - ghid de hoinăreală

Începând cu 1876, la Calafat au fost construite mai multe baterii pe malul Dunării, care aveau rolul de a se opune forţelor turceşti de pe malul opus al fluviului, la Vidin. Fiecare baterie a primit nume sugestive din istoria României: Carol, Elisabeta, Mircea, Ştefan cel Mare, Mihai Bravu, Renaşterea, Independenţa I, Independenţa II, Perseverenţa şi Basarabia. Conform cărții „Artileria română în date şi imagini”, „Bateria Carol era deja construită la Calafat la începutul lunii mai 1877 şi a făcut parte din primele trei baterii de coasta de pe Dunăre cu care armata română a intrat în război. Era o armată cu patru tunuri de bronz de calibrul 152,4 mm, de producţie rusească, şi era destinată lovirii artileriei otomane de la nord de Vidin, de pe malul opus al Dunării”. Pe 15 mai 1877, regele Carol I – pe atunci domnitor al României – a vizitat bateria Carol în timpul inspecţiei pe care o avea la Calafat. Ajuns aici, a ordonat deschiderea fo...

Clădirea în care se află astăzi Primăria Calafatului, replică a Palatului Marincu, a fost construită odată cu acesta, în perioada 1904-1907. Patronul clădirii a fost Ioan S. Drăgulescu, fost primar al Calafatului în două rânduri (1902-1903, 1905-1906), el scriind şi o monografie a oraşului, apărută în 1906, cu titlul: ,,Calafatul odinioară şi astăzi”. Dintre rudele lui I.S.Drăgulescu a făcut parte şi marea scriitoare Zoe Verbiceanu, care a scris ,,De-ale lui Nastratin” şi a tradus Francois Villon în limba română. Picturile care o decoreazã sunt opera pictorului ceh stabilit în Craiova, Francisk Tribalsky, precum şi a fiicei acestuia, Freda, picturile ei păstrându-se până-n ziua de azi. Constructorul a fost Pietro Adotti.  Pietro Adotti (3 ianuarie 1872, Artegna – 20 februarie 1934, Artegna) a fost un inginer constructor italian, născut în Artegna-Udine. Adotti a emigrat din Italia și, după un popas intermediar în Bad Gastein, landul S...

Marița  a fost o fată  româncă  în vârstă de 15 ani din zona  Timocului , împușcată de soldații  Imperiului Otoman  la 9 ianuarie 1878, în timp ce ducea apă militarilor români din zona Smârdanului (astăzi  Inovo ). Marița s-a aflat, alături de alți voluntari români din jurul Smârdanului, printre cei care au oferit ajutor  Armatei Române  în  Războiul de Independență de la 1877 . Ea a făcut parte dintr-un grup de 37 de tinere fete care au oferit sprijin activităților Serviciului Sanitar, aducând, de asemenea, apă și hrană soldaților din tranșee. Un monument  ronde-bosse  din  bronz  supranumit „Marița”, în cinstea fetei împușcate mortal, a fost inaugurat la Smârdan în 1905 de către  aromâni , în apropierea  Cimitirului militarilor români . Acesta reprezenta o femeie care ținea în mâna dreaptă o coroană, iar în cea stângă un ulcior cu apă pentru cei cărora le era sete...

Doina Cornea  (n.  30 mai   1929 ,  Brașov ,  România  – d.  4 mai   2018 ,  Cluj-Napoca ,  România ) a fost o publicistă și disidentă  anticomunistă  din România. Tatăl ei, Iacob Cornea, era originar din  Ileni ,  județul Făgăraș , iar mama, Maria Cornea (născută Moga), era originară din  Apahida . Doina Cornea a urmat școala primară la  Reghin  și școala medie la  Târgu Mureș  și  Cluj . În anul  1948  a început studiile de franceză și italiană la  Universitatea din Cluj . După terminarea studiilor a fost profesoară de ciclu gimnazial la o școală din  Zalău . La Zalău s-a căsătorit cu Leontin Cornel Iuhas, un avocat din localitate. În 1958 s-a întors la  Cluj , unde a fost asistentă universitară la catedra de  limba franceză  din cadrul Facultății de Filologie a  Universității Babeș-Bolyai . După cum a afirmat ea însăși, originea angaj...

Constantin Daicoviciu  (n.  1 martie   1898 ,  Căvăran ,  comitatul Caraș-Severin  – d.  27 mai   1973 ,  Cluj ), a fost un  istoric  și  arheolog , profesor,  rector  al  Universității Babeș-Bolyai  din  Cluj  și  politician   comunist . A fost membru titular al  Academiei Române . A fost cadru didactic la catedra de antichități clasice și  epigrafie  la Universitatea din Cluj (1923-1968), din 1932 - conferențiar, iar din 1938 ca profesor, decan în 1940-1941 și iarăși imediat după eliberare, subsecretar de stat la Ministerul Asigurărilor Sociale și Muncă (din ianuarie 1947) și rector între anii 1957-1968, director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei (1945-1973), membru al Academiei Române din 1955. Constantin Daicoviciu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunea 1948 - 1952. [5]  Din punct de vedere politic, Daicoviciu a fost apropiat de con...

Leon Silviu Daniello  (n.  2 octombrie   1898 ,  Budapesta ,  Austro-Ungaria  – d.  27 martie   1970 ,  Cluj ,  România ) a fost un medic român, membru corespondent al  Academiei Române . A fost descendent al unei vechi familii grănicerești, cu numele strămoșesc Dănilă. Tatăl său, Ioan, a fost controlor la căile ferate. Mama sa s-a numit Elena, născută Pavelu. La data nașterii, tatăl său era funcționar la căile ferate maghiare, în Budapesta. Leon Daniello a urmat cursurile  Liceului din Năsăud , unde a obținut diploma de bacalaureat în anul 1917. În același an s-a înscris la facultatea de medicină a  Universității din Budapesta  (1917-1918). Întrerupe studiile după două semestre, fiind încorporat la Regimentul 63 Infanterie austriac. A urmat școala de ofițeri la  Alba Iulia . A prestat serviciul militar până la sfârșitul războiului, fără să fie pe front. Continuă studiile universitare la Facultatea de...

Sámuel Brassai  (n.  15 iunie   1797  sau  13 februarie   1800 ,  Trascău  - d.  24 iunie   1897 ,  Cluj ) a fost un  lingvist  și profesor  transilvănean , considerat ultimul polihistor al Transilvaniei. Brassai a fost membru al  Academiei Maghiare de Științe , cunoscut și apreciat pentru metodele sale  pedagogice . S-a născut la Trăscău, pe atunci parte a  Scaunului Secuiesc al Arieșului , astăzi  Rimetea , în familia unui pastor unitarian. Bunicul patern al lui Brassai a fost un meșter tâmplar  sas  din Brașov, pe nume Welmesch, stabilit la Trăscău și poreclit de localnici  Brassai , adică „Brașoveanul”. După alți autori, localitatea nașterii lui Sámuel Brassai ar fi  Sângeorgiu de Trăscău , tot în Scaunul Secuiesc al Arieșului. A studiat la  Aiud , apoi la  Cluj . În 1821 a terminat liceul. În 1834 devine redactor la săptămânalul  Vasárnapi Újság ....

Victor C. Papilian  (n.  17 iunie   1888 ,  Galați  – d.  15 august   1956 ) a fost un anatomist, scriitor și profesor universitar român. S-a născut la Galați, în familia medicului militar  Constantin Papilian , viitor general, doctor în medicină de la Paris. Studiile secundare le-a început la  Craiova , apoi la liceul Sf. Sava din  București . Aici a frecventat în paralel „Conservatorul” de muzică, la secția de vioară. După ce a absolvit Conservatorul, a fost angajat ca violonist în orchestra „Ministerului Instrucțiunii Publice”, urmându-și pasiunea pentru muzică. Cariera tânărului a luat însă o puternică întorsătură deoarece tatăl său s-a opus deciziei fiului de a se consacra muzicii și a insistat ca acesta să ducă mai departe tradiția familiei și să urmeze cariera de medic. Începând cu  1907  Victor Papilian a studiat medicina și a devenit medic în  1916  la  București , ca elev al profesorului Fra...

Emil Racoviță  (n.  15 noiembrie   1868 ,  Iași ,  România  – d.  17 noiembrie   1947 ,  Cluj ,  România ) a fost un  savant ,  explorator ,  speolog  și  biolog   român , considerat fondatorul  biospeologiei  (studiul  faunei  din subteran -  peșteri  și  pânze freatice  de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al  Academiei Române  în perioada  1926  -  1929 . Emil Racoviță s-a născut la  Iași  în  1868 . Tatăl său, Gheorghe Racoviță (1839-1913), era magistrat și membru fondator al societății literare  Junimea  și se trăgea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, iar mama sa, Eufrosina Al. Racoviță (născută Stamatopol) era o talentată pianistă. A avut un frate, Alexandru Racoviță și o soră, Margareta Racoviță. Emil Racoviță și-a petrecut copilăria la  Șurănești , la moșia famil...

Romulus Boilă  (n.  1881  – d.  1946 ) a fost membru al  Partidului Național Român din Transilvania și Ungaria  iar din 1926 al Partidului Național Țărănesc, deputat, senator, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității din Cluj, autor de studii, broșuri și lucrării în domeniul dreptului, membru în diferite societăți, culturale și bancare. De asemenea, a participat la  Marea Adunare Națională de la Alba Iulia , organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind  Unirea Transilvaniei cu România , la 1 decembrie 1918. Romulus Boilă s-a născut la 8 octombrie 1881, în localitatea  Diciosânmartin  (în prezent Târnăveni) din  comitatul Târnava Mică , în familia judecătorului Zaharia Boilă. De-altfel începutul activității profesionale dar și a carierei sale politice se leagă de zona Târnavei Mici, părinții dar și rudele sale...

În 4 septembrie 1959 se stingea din viață, la Cluj, unul dintre cei mai mari medici români. Iuliu Hațieganu era renumit pentru acuratețea diagnosticelor sale, pentru generozitatea și curajul său. O legendă care circulă prin mediul universitar clujean relatează cum, în 1952, l-a înfruntat pe Stalin, de dragul fratelui său, Emil Hațieganu, care fusese arestat de comuniști. Iuliu Hațieganu s-a născut în anul 1885, în familia unui preot greco-catolic. Erau patru frați, dintre care doi au ajuns personalități de prim-rang ale Regatului României. Iuliu Hațieganu a fost trimis să studieze la Gimnaziul Superior din Blaj, acolo unde a devenit coleg și prieten cu viitorul cardinal Iuliu Hossu. A renunțat la posibilitatea de a deveni preot, pentru că era îndrăgostit de știință. A mers la Cluj unde a studiat la Facultatea de Medicină. În 1910, a obținut doctoratul și a devenit asistentul  renumitului profesor Zsigmond Purjesz. Iuliu Hațieganu a devenit și practician, în Clinica Medicală II...

Nicolae Bretan  (n.  25 martie   1887 ,  Năsăud  - d.  1 decembrie   1968 ,  Cluj ) a fost un compozitor,  bariton  și regizor de operă român. Este revendicat și de maghiari sub numele de „ Bretán Miklós “ pentru că și-a petrecut o parte din viață în Ungaria. Nicolae Bretan era român greco-catolic și s-a însurat cu Nora Osvát, o unguroaică-evreică. Peste ani, 13 persoane din familia soției sale au murit în  lagărul de concentrare Auschwitz . Datorită afinității sale interetnice maghiaro-germano-iudaice a fost persecutat întreaga viață, atât în  Ungaria  (unde a trăit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial), cât și în  România  postbelică. S-a considerat toată viața mai degrabă transilvănean, decât membru al unei etnii sau al alteia. Prin grija fiicei lui, Judit Bretan, o seamă din lucrările pe care le-a compus au fost publicate în ultimii ani pe discuri compacte apărute la casa de discuri "Nimbus...