Mormântul lui Constantin Daicoviciu

-

Constantin Daicoviciu (n. 1 martie 1898, Căvăran, comitatul Caraș-Severin – d. 27 mai 1973, Cluj), a fost un istoric și arheolog, profesor, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj și politician comunist. A fost membru titular al Academiei Române.

A fost cadru didactic la catedra de antichități clasice și epigrafie la Universitatea din Cluj (1923-1968), din 1932 - conferențiar, iar din 1938 ca profesor, decan în 1940-1941 și iarăși imediat după eliberare, subsecretar de stat la Ministerul Asigurărilor Sociale și Muncă (din ianuarie 1947) și rector între anii 1957-1968, director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei (1945-1973), membru al Academiei Române din 1955. Constantin Daicoviciu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunea 1948 - 1952.[5] Din punct de vedere politic, Daicoviciu a fost apropiat de conducătorul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej și a susținut poziții istoriografice naționaliste.[6] În 1961, Daicoviciu a fost ales membru al Consiliului de Stat, sub președinția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.[7]

A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1925-1927.

Din anul 1973 satul natal Căvăran din județul Caraș-Severin poartă numele istoricului Constantin Daicoviciu.

(https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Constantin_Daicoviciu) 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Conacul Răduțeștilor, Butoiești, Mehedinți

-
Imagine
Pe drumul ce duce de la Filiași la Strehaia, în comuna mehedințeană Butoiești, pe o colină, într-o mare verde, se ridică o casă-culă ce domină zarea. Este locul în care s-a născut, a copilărit și a revenit de câte ori vremurile i-au permis, Constantin Rădulescu Motru – filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru, academician și președinte al Academiei Române între anii 1938-1941. Un gard de lemn, pe care și-a lăsat amprenta trecerea timpului, împrejmuiește casa lui Constantin Rădulescu Motru. Odată ce ai pășit în curte, un parfum de flori văratice îți inundă nările, în vreme ce ochiul este încântat de imobilul alb, îmbrăcat de frunzele câtorva fire de viță-de-vie. Un foișor stă ascuns sub un copac, iar construcțiile auxiliare, câte mai sunt în picioare, amintesc de ceea ce a fost odinioară conacul familiei Rădulescu. Pe zidul din față al casei, o placă memorială informează asupra locului în care te afli – Casa Memorială Constantin Rădul...
Citiți mai multe

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Târgu Jiu

-
Imagine
Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Calea Eroilor a fost construită, pe locul unei vechi biserici (datând din sec. al XVIII-lea), pe axa Ansamblului Monumental închinat eroilor, de marele artist Constantin Brâncuşi, cu scopul de a glorifica pe cei care și-au jertfit viața pentru întregirea și apărarea pământului strămoșesc. Temelia sfântului locaș s-a pus la 8 septembrie 1927, având hramul Sf.Apostoli ”Petru și Pavel”. Planurile au fost întocmite de arhitectul Anghel Păunescu. Lucrarile au fost urmarite de arhitecții Ion Antonescu, Anghel Păunescu și Iulius Doppellreiter. Construcția a durat cu întreruperi, cinsprezece ani, sfințirea bisericii având loc la 7 noiembrie 1937. Biserica este zidită în formă de cruce.Tencuiala, imitănd calciovechia, este făcută cu pietriș, iar suprafața este ceruită. Pictura, în stil neobizantin, a fost executată în fresco, de renumitul pictor Iosif Keber. (https://centrulbrancusi.ro/biserica-sfintii-apostoli-%E2%80%9Dpetru-si-pavel%E2%80%9D/) ...
Citiți mai multe