România - ghid de hoinăreală

Începând cu 1876, la Calafat au fost construite mai multe baterii pe malul Dunării, care aveau rolul de a se opune forţelor turceşti de pe malul opus al fluviului, la Vidin. Fiecare baterie a primit nume sugestive din istoria României: Carol, Elisabeta, Mircea, Ştefan cel Mare, Mihai Bravu, Renaşterea, Independenţa I, Independenţa II, Perseverenţa şi Basarabia. Conform cărții „Artileria română în date şi imagini”, „Bateria Carol era deja construită la Calafat la începutul lunii mai 1877 şi a făcut parte din primele trei baterii de coasta de pe Dunăre cu care armata română a intrat în război. Era o armată cu patru tunuri de bronz de calibrul 152,4 mm, de producţie rusească, şi era destinată lovirii artileriei otomane de la nord de Vidin, de pe malul opus al Dunării”. Pe 15 mai 1877, regele Carol I – pe atunci domnitor al României – a vizitat bateria Carol în timpul inspecţiei pe care o avea la Calafat. Ajuns aici, a ordonat deschiderea fo...

Clădirea în care se află astăzi Primăria Calafatului, replică a Palatului Marincu, a fost construită odată cu acesta, în perioada 1904-1907. Patronul clădirii a fost Ioan S. Drăgulescu, fost primar al Calafatului în două rânduri (1902-1903, 1905-1906), el scriind şi o monografie a oraşului, apărută în 1906, cu titlul: ,,Calafatul odinioară şi astăzi”. Dintre rudele lui I.S.Drăgulescu a făcut parte şi marea scriitoare Zoe Verbiceanu, care a scris ,,De-ale lui Nastratin” şi a tradus Francois Villon în limba română. Picturile care o decoreazã sunt opera pictorului ceh stabilit în Craiova, Francisk Tribalsky, precum şi a fiicei acestuia, Freda, picturile ei păstrându-se până-n ziua de azi. Constructorul a fost Pietro Adotti.  Pietro Adotti (3 ianuarie 1872, Artegna – 20 februarie 1934, Artegna) a fost un inginer constructor italian, născut în Artegna-Udine. Adotti a emigrat din Italia și, după un popas intermediar în Bad Gastein, landul S...

Marița  a fost o fată  româncă  în vârstă de 15 ani din zona  Timocului , împușcată de soldații  Imperiului Otoman  la 9 ianuarie 1878, în timp ce ducea apă militarilor români din zona Smârdanului (astăzi  Inovo ). Marița s-a aflat, alături de alți voluntari români din jurul Smârdanului, printre cei care au oferit ajutor  Armatei Române  în  Războiul de Independență de la 1877 . Ea a făcut parte dintr-un grup de 37 de tinere fete care au oferit sprijin activităților Serviciului Sanitar, aducând, de asemenea, apă și hrană soldaților din tranșee. Un monument  ronde-bosse  din  bronz  supranumit „Marița”, în cinstea fetei împușcate mortal, a fost inaugurat la Smârdan în 1905 de către  aromâni , în apropierea  Cimitirului militarilor români . Acesta reprezenta o femeie care ținea în mâna dreaptă o coroană, iar în cea stângă un ulcior cu apă pentru cei cărora le era sete...