România - ghid de hoinăreală

Presimt că nu o vom mai vedea mult timp. Deja nu mai are acoperiș. 

Cunoscută și sub numele de Biserica "Gogu și Polina Vorvoreanu " Așezată nu departe de centrul vechi negustoresc al orașului Craiova, pe str. Frații Buzești, nr. 2 (și vis-a-vis de  Casa Cănciulescu ), Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este un lăcaș de cult ridicat pe temelii din secolul al XVI-lea, când ar fi fost construit de membrii neamului boieresc al Buzeștilor. În prezent, biserica-monument poartă trei hramuri (hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, hramul Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur și hramul Izvorul Tămăduirii) și este unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din zona centrală a municipiului Craiova. Conform tradiției, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil a fost zidită de neamul boieresc al Buzeștilor spre sfârșitul secolului al XVI-lea. Pe atunci, lângă acest lăcaș, pe locul unde se află astăzi casa parohială, se afla și un mic așezământ monahal, o obște de călugari. Într-un interv...

Fabrica Florica din Craiova, situată la intersecția dintre străzile Păltiniș și Șerban Vodă, este una dintre cele mai cunoscute clădiri în stil industrial din oraș, declarată monument istoric. Construită în urmă cu peste 120 de ani, fabrica a produs de-a lungul timpului substanțe chimice și îngrășăminte agricole, cosmetice și lumânări ce au fost comercializate în toată țară. Fabrica Florica a fost construită în secolul al XIX-lea, cel mai probabil în cea de-a doua parte a sa. Într-un  articol  din Revista Hiperboreea, dr. Iuliana Delia Bălăican avansează anul 1895 drept anul construcției fabricii sau înființării firmei care o deținea de un anume Gr. Petrino. Fabrica producea substanțe și preparate chimice agricole, comercializate și livrate în pachete personalizate cu sigla fabricii, marcă înregistrată, ce reprezenta o țărancă cu un snop de grâu în brațe. În anul 1897 regăsim numele Fabricii Florica din Craiova în mai multe ediții ale ziarului Epoca, într-o reclamă la o saramu...

Casa Nicu N. Popp, strada Mihai Viteazu, Craiova  Nicu Popp, dar și Nae T. Popp cumpara de la niste boierii din familia Bengești, un teren cu o casă mai veche, cu intrare de pe strada Jianu, ce va deveni după construirea clădirii noi, „casa bătrânească”. Potrivit amintirilor Janei Cernătescu, noră a lui Nicu Popp, aceasta ar fi casa descrisă de Alexandru Kirițescu în piesa sa de teatru „Gaițele”, casă în care locuise și dramaturgul pe timpul mariajului său cu Lili, una dintre fiicele lui Nae Popp. Casa cea mare va rămâne lui Nicu N. Popp, ca fiu mai mare, ce își va construi și un impozant conac pe moșia de la Padea.  La 26 ianuarie 1940, aflând de moartea lui Nicu Popp, Constantin Argetoianu (din familia Cantacuzin-Rosetti),  își însemna în jurnalul său: „A murit la Craiova Nicu Popp, fiul mai mare al lui N.T. Popp. Un prost, dar plin de ambiție și prezumțios, a zbârnâit mult în viata lui și a fost pe primul plan în viața orașului său natal. Sportiv din snobism, a întemei...

Casa și mormântul familiei Mar-Ocneanu. Toma Mar-Ocneanu a fost decanul Baroului Dolj în perioada 1879-1883. Thoma MarOcneanu. „Tăcut, grav, potolit, bun și muncitor, impunea prin tăcerea și aerul lui serios. Când îi cereai părerea, ridica sprâncenele, își pleca capul, deschidea o mână, se gândia, parcă punea în cumpănă ceiace avea să zică, apoi răspundea prin câteva cuvinte rare, de multe ori evasive. Îi plăcea pacea și se ferea de discuțiunile, care înflăcărau pe alții.” Caracterizarea îi aparținei Olgăi Gigârtu care îl cunoscuse, fiind și rude și în casele căruia obișnuia să meargă în vizită.  Având studii în drept la Paris, procuror general al Curții de Apel din Craiova, Thoma MarOcneanu era și unul dintre marii industriași ai Craiovei, deținând o fabrică de var hidraulic și ciment la carierele de piatră de la Gura Văii (Mehedinți), împreună cu Costică Gârleșteanu. Pivnițele sale de vinuri din Drăgășani erau renumite, fiind medaliate cu aur la Expoziția Universalâ de la Paris d...

Hotelul Europa se afla pe colțul format de străzile Buzești și Kogălniceanu și avându-l ca proprietar pe domnul Frăsineanu. Un hotel pe două niveluri, cu prăvălii la parter și camere de închiriat la etaj. Primele informații legate de acest hotel sunt din luna ianuarie a anului 1901 când prostituatele Sofia Ionescu și Aneta R. ocupă două din camerele localului. Peste câțiva ani, în 1907, sunt cinci locatare în hotel care își oferă serviciile ca dame de consumație. Alte date, legate tot de chiriașii hotelului, provin din primăvara anului 1908 când toți agenții „forții publice” primeau dispoziție să îl aresteze pe numitul Ivan Ivanovici domiciliat la hotelul Europa și a-l duce apoi la penitenciarul de la Bucovăț. Respectivul locatar al hotelului fusese găsit vinovat pentru „atentat la pudoare” și condamnat la cinci ani închisoare de către Curtea de Apel din Craiova. O lume pestriță, cu prostituate și infractori. Dar, de cele mai multe ori, doar faptele corecționale rămân consemnate.  ...

În urmă cu mai bine de 120 de ani, mai precis în anul 1896, se termina construirea la intersecția dintre străzile de azi Unirii și Sf. Dumitru a Hotelului Geblescu, denumit așa după numele proprietarului său, Ștefan Geblescu. Într-un anunț din ziarul Epoca, seria II, nr. 188 din 23 iunie 1896, se aducea la cunoștința publicului deschiderea hotelului. În 1924, în urma unei licitații, Nicolae Dragomir, cetățean român stabilit în America, a cumpărat clădirea și a renovat-o, transformând-o într-un hotel cu 65 de camere, frumos mobilate și dotate cu cele mai moderne instalații de apă, lumină, rețea telefonică și canal. Numele hotelului s-a schimbat și el în Hotel “New York”. Reclama acelor vremuri spunea că prețurile erau convenabile și că, printre facilitățile de care dispuneau clienții, era și faptul că puteau face baie la orice oră din zi și noapte. Dragomir nu a apucat să se bucure prea mult de investiția sa, murind cinci ani mai târziu și lăsând în urmă un testament disputat și în ziua...

Biserica Sfântul Gheorghe Nou, Craiova, strada Păltiniș Ctitorie a boierilor Stoieneşti, Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” din Craiova este situată pe strada Păltiniş din cartierul Brazda lui Novac. A fost ridicată în anul 1722,  mărită în 1755 şi din nou refăcută în urma cutremurului din 1838. Sfântul locaş se impune îndeosebi prin pictura exterioară realizată de pictorul Costin Petrescu, turla de pe pronaos concepută cu baza pătrată şi clopotniţa realizată în genul culelor din Oltenia. Pictura interioară este opera unui demn urmaş ai familiei ctitorilor, Eustaţie Stoenescu, cel care a realizat o lucrare deosebită, unicat în ţara noastră. Biserica a fost pentru o perioadă şi mănăstire, fapt consemnat de către Dionisie Fotino în lucrarea „Istoria Daciei”. (https://basilica.ro/duminica-sfintei-cruci-la-biserica-sfantul-gheorghe-nou-din-craiova/)

Casa Dianu, strada A.I. Cuza 16, Craiova  Casele Dianu sunt o mică bijuterie arhitecturală a Craiovei. Situate chiar în centrul orașului, au fost dintotdeauna unele dintre cele mai arătoase imobile ale Băniei. Spațioase și solide, și-au uimit concitadinii atunci când au fost terminate, la anul 1902. Fațadele încărcate cu ornamente florale și balcoanele în stilul art nouveau, cu balustrade din fier forjat, au plăcut așa de mult protipendadei din urbe încât au început să fie copiate, iar familia Dianu să fie invidiată. Casa Dianu are un singur etaj, este frumos ornamentată cu ancadramente la ferestre, cu un balcon de zidărie pe colţ şi cu un altul de fier forjat spre str. A. I. Cuza. Are un acoperiş cu pantă abruptă, cu o cupolă trunchi de piramidă pe colţ şi o alta piramidală deasupra gangului, spre str. A. I. Cuza. Pe latura dinspre str. Panait Moşoiu mai există o cupolă trunchi de piramidă exact pe mijlocul laturii. Pe latura aceasta se găseşte încă un balcon de fier forjat şi un ...