Casa Dumitru Dianu, Craiova

CASA DIANU

Vechea clădire Dianu, din strada 24 Ianuarie, este un monument datând de la sfârşitului de secol XIX şi începutul de secol XX, fiind un reper arhitectural şi stilistic semnificativ pentru arhitectura municipiului Craiova. Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea corespunde perioadei în care oraşul Craiova a trecut prin profunde transformări edilitare: sistematizarea reţelei stradale, amenajarea şi modernizarea unor grădini publice importante, construirea şi consolidarea unor edificii publice şi particulare, mărturii ce atestă atmosfera şi efervescenţa creatoare a anilor 1900.
Spiritul epocii cerea ca oamenii să socializeze, întâlnindu-se la reuniuni dansante şi tot felul de evenimente culturale din viaţa urbei, găzduite pe rând de familiile cu renume şi prestigiu. De aici necesitatea elitelor de a avea o reşedinţă în ton cu epoca în care se prefera un stil arhitectural eclectic, un adevărat amalgam de stiluri: baroc târziu, neoclasicism, neoromânesc, academism de şcoală franceză, neorenascentism, etc.
Arhitecţii români (Thoma Dobrescu, D. Nedelcu, I.D. Berindei, Petre Antonescu, A. Vincenz) şi străini (francezii Albert Galleses, Paul Gottereau, italianul Constantino Cichi) au contribuit la edificarea unor clădiri impunătoare ale familiilor cu renume din Craiova. Majoritatea clădirilor care au supravieţuit vremurilor au devenit astăzi monumente istorice binecunoscute1: Casa Feraru, Casele Dianu, Casa Dianu, Casa Poenaru, Casa Viişoreanu, Casa Vorvoreanu, Casele N. Pop, Casa G. Pleşa, Casa N. Ghizdăvescu, Casa Schina, Casa Cănciulescu, etc.. Aspectul general al centrului vechi al Craiovei, la sfârşitul anilor 1930, era la nivelul oricărui tip de oraş din Europa centrală.
Casa Dianu a fost construită la începutul secolului XX ca locuinţă a familiei Dumitru şi Sofia Dianu. Se pare că autorizaţia de construire a fost obţinută în anul 1906. Familia Dianu a fost o familie numeroasă şi binecunoscută în Craiova începutului de secol XX, o familie de moşieri care a dat însă şi o serie de intelectuali (magistraţi, profesori şi scriitori – fraţii Constantin N. Dianu şi Dumitru N. Dianu, Costel Dianu, Romulus Dianu) dar şi comercianţi (Ioan Dianu).

(https://aman.ro/casa-dianu/)


La sfârșitul anului 2019, au început lucrările de restaurare a clădirii, realizate de firma Rasub Construct[3] avand implicata o echipa de specialisti atestați de către Ministerul Culturii - Finta Flavio (Manager proiect), Marcu Adrian (șef de șantier), Carmen Diaconu si Matefi Claudia (restaurator componente artistice), urmând să se încheie în anul 2021, redând monumentului funcționalitatea de clădire publică, unde vizitatorii vor găsi bibliotecile pentru cercetare „Academician Dan Berindei“ și „Academician Dinu C. Giurăscu“ ale Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman“.

Procesul de restaurare a constat în lucrări de consolidare structurală, foraje verticale, lucrări de protejare a sobelor cu valoare istorică, a pardoselilor de mozaic și a oglinzilor, a tâmplăriei din lemn de stejar si refacerea componentelor artistice. O atenție deosebită a fost acordată elementelor decorative de la nivelul scafelor perimetrale și rozetelor centrale la tavanele parterului, fiind identificate și luându-se măsurile necesare de protecție a zonelor cu pericol de desprindere. Operațiile de restaurare a componentelor artistice au ca principal obiectiv refacerea compoziției decorative a interioarelor monumentului de arhitectură, prin recuperarea straturilor originale ascunse de invervenții sau degradate de variațiile de temperatură si umiditate cumulate cu vibrațiile si miscările seismice.

După restaurare, Casa Dianu va avea o nouă funcționalitate, unică la nivel național, aceea de „Muzeu al Cărții și Exilului Românesc”, unde se vor găsi 23 de colecții, arhive și alte bunuri care au aparținut unor personalități marcante ale culturii românești, aflate în exil.

(https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Casa_Dianu) 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mormântul lui Leon Daniello

Casa Ioan S. Drăgulescu, Calafat