România - ghid de hoinăreală

Pe drumul ce duce de la Filiași la Strehaia, în comuna mehedințeană Butoiești, pe o colină, într-o mare verde, se ridică o casă-culă ce domină zarea. Este locul în care s-a născut, a copilărit și a revenit de câte ori vremurile i-au permis, Constantin Rădulescu Motru – filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru, academician și președinte al Academiei Române între anii 1938-1941. Un gard de lemn, pe care și-a lăsat amprenta trecerea timpului, împrejmuiește casa lui Constantin Rădulescu Motru. Odată ce ai pășit în curte, un parfum de flori văratice îți inundă nările, în vreme ce ochiul este încântat de imobilul alb, îmbrăcat de frunzele câtorva fire de viță-de-vie. Un foișor stă ascuns sub un copac, iar construcțiile auxiliare, câte mai sunt în picioare, amintesc de ceea ce a fost odinioară conacul familiei Rădulescu. Pe zidul din față al casei, o placă memorială informează asupra locului în care te afli – Casa Memorială Constantin Rădul...

Construcţia lui a început în 1912 la iniţiativa lui  Theodor Costescu , Director al Liceului Traian din Drobeta, ales în acel an preşedinte al Societătii “Teatrul oraşului Turnu Severin”. Pentru că finanţarea lucrărilor nu putea fi acoperită din banii publici adunaţi până atunci, Costescu şi-a vândut o parte din pământurile sale din Vânjuleţ. În doar câteva zile acesta a reuşit să strângă întreaga subcripţie de acţiuni pentru începerea construcţiei. În 1916 lucrările s-au oprit datorită intrării României în  Primul Război Mondial . După 1918, Societatea care se înfiinţase pentru construirea teatrului rămăsese fără fonduri. Din nou, credinţa şi perseverenţa lui Theodor Costescu au dat roade! După două luni de insistenţe, câteva milioane de lei au fost donaţi de severineni, atât cei bogaţi cât şi cei săraci cât şi foşti elevi ai Liceului Traian. Guvernul şi Banca Naţională a României au contribuit de asemenea cu o sumă de bani. Costescu nu s-a...

Clădirea a fost construită între 1878 și 1886 după planurile arhitectului A.D. Serres, fiind o reproducere a castelului de vânătoare al împărătesei  Maria Terezia a Austriei , din apropierea  Vienei . Edificiul în  stil baroc  nu a fost gară de la început, ci a fost casa de vânătoare a împăratului  Franz Joseph al Austriei  (1830-1916). (https://www.pressalert.ro/2015/05/gara-de-poveste-din-baile-herculane-locul-plin-de-legende-si-secrete-al-imparatului-franz-iosif-al-austriei-ce-mai-puteti-vizita-zona-foto/) 

A fost ridicat de Ioan Dasu Gabroveanu în satul Negoi, după ce a cumpărat moșia de la prințul Știrbey pe la începutul anilor 1900.