Conacul Poenaru, Malu Mare, Dolj

A fost construit de boierul Nicolae Câncea. Boierul Nicolea Câncea s-a stins, iar averea a fost împărțită copiilor săi. Moșia de la Malu Mare îi revine fiicei Aurora, căsătorită cu Constantin Poenaru. Un act de evaluare datat 1912 creionează imaginea locului, din care a mai rămas până astăzi un conac, peste care meșterul neîndurător, timpul, a lăsat urme adânci, și casa pentru administrație. Păduri, eleșteu, alei cu perdele de salcâmi și stejari, livezi, două pătule de lemn de stejar și zid, una magazie de zid, una casă de zid pentru administrație, un grajd de zid, bordei pentru servitori, dar și mașini de treierat, batoze, „vânturătoare, sămănătoare, 3 pluguri“, cai, cârlani, boi, vaci, oi și alte orătănii se aflau pe moșia de la Malu Mare.

Din punct de vedere arhitectural, conacul se remarcă în mod special printr-o volumetrie de ansamblu de tip asimetric și/sau disimetric, ce se întâlnește mai rar în contextul stilului eclectic de școală franceză menționat anterior. Astfel, anumite porțiuni de fațadă și anumite subansambluri volumetrice (pavilioane) sunt tratate conform principiilor simetriei și ale axialității, însă „asamblarea” acestor părți în desenul global de fațadă și în volumetria de ansamblu se realizează într-o manieră asimetrică și/sau disimetrică, căutându-se o stare de echilibru compozițional între elemente diferite, dar relativ echivalente. Fațada principală prezintă un pavilion de colț stânga mai amplu și mai jos ca înălțime, ce primește un fronton triunghiular și un acoperiș cu pantă domoală, respectiv un pavilion de colț dreapta mai îngust dar mai înalt, ce primește acel etaj în plus față de restul clădirii, prin intermediul unui volum de tip turn, cu acoperiș înalt, mansardat, tip trunchi de piramidă. Această rezolvare asimetrică – dar echilibrată din punct de vedere al gabaritelor – generează asimetrie și pe fațadele laterale, iar singura fațadă ce se apropie de imaginea tipic simetrică a stilului rămâne cea posterioară (deși nici aici nu este vorba despre o simetrie perfectă). Așadar, volumetria conacului din Malu Mare apare ca fiind atât inedită, cât și dinamică. În mod special se remarcă pavilionul cu turn, care adăpostește casa scării, și care joacă rolul de accent compozițional și de element-semnal. Altfel, decorația aplicată a fațadelor este unitară, ceea ce înlesnește citirea împreună a subansamblurilor volumetrice simetrice ce compun volumul total, asimetric.

Dupa confiscarea abuzivă a averii familiei Poenaru, pe moșia de la Malu Mare se va înființa, în 1961-1962, Școala Medie Tehnică Veterinară, devenită apoi Liceu Agricol, Liceu Agro-Industrial și, în cele din urmă, Grup Școlar Agricol. Cu această ocazie, lângă conac se vor construi corpurile de clădire ce vor deservi noua unitate de învățământ: corpul principal (clădirea propriu-zisă a unității școlare, cu sălile de clasă), o cantină, un cămin-internat, un laborator, și o microfermă didactică. Noile construcții se vor insera printre cele vechi, iar anamblul va ajunge la configurația actuală. În momentul de față, principalele clădiri ale ansamblului sunt conacul, corpul principal al liceului, și vechea clădire administrativă a moșiei.

(https://travellerinromania.com/itinerary/conacul-poenaru-malu-mare/)