România - ghid de hoinăreală

Astăzi se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. 

A fost construit de boierul Nicolae Câncea. Boierul Nicolea Câncea s-a stins, iar averea a fost împărțită copiilor săi. Moșia de la Malu Mare îi revine fiicei Aurora, căsătorită cu Constantin Poenaru. Un act de evaluare datat 1912 creionează imaginea locului, din care a mai rămas până astăzi un conac, peste care meșterul neîndurător, timpul, a lăsat urme adânci, și casa pentru administrație. Păduri, eleșteu, alei cu perdele de salcâmi și stejari, livezi, două pătule de lemn de stejar și zid, una magazie de zid, una casă de zid pentru administrație, un grajd de zid, bordei pentru servitori, dar și mașini de treierat, batoze, „vânturătoare, sămănătoare, 3 pluguri“, cai, cârlani, boi, vaci, oi și alte orătănii se aflau pe moșia de la Malu Mare. Din punct de vedere arhitectural, conacul se remarcă în mod special printr-o volumetrie de ansamblu de tip asimetric și/sau disimetric, ce se întâlnește mai rar în contextul stilului eclectic de școală franceză menționat anterior. Astfel, anumite p...

Şarja de la Robăneşti  a fost un moment dintr-o luptă din timpul Primului Război Mondial, dată între cavaleria română şi trupele germane la  10 noiembrie   1916 . A rămas în istoria militară a României datorită spiritului de jertfă demonstrat de cavaleriştii români şi a pierderilor foarte mari pe care le-au suferit în această ciocnire. Situaţia înainte de luptă După înfrângerea pe care au suferit-o la 16 octombrie 1916 pe Jiu în faţa trupelor române, germanii au început să se reorganizeze pentru a porni o nouă ofensivă. În acest scop, ei au concentrat sub comanda generalului Kühne o masă de 80.000 soldaţi, care dispuneau de 30.000 cai. Aceste forţe erau alcătuite din Diviziile 11 şi 301 bavareze (înfrânte anterior pe Jiu), 41 prusacă, 109 infanterie (retrase de pe frontul de la Riga) şi 6 şi 7 cavalerie. În rezervă era ţinută Divizia 115 şi două brigăzi de ciclişti. La 29 octombrie 1916 aceste trupe au declanșat ofensiva, reuşind în scurt timp să dea peste cap trupele rom...

Coloana Infinitului  sau  Coloana fără sfârșit  este o  sculptură  a artistului român  Constantin Brâncuși , parte a trilogiei Ansamblului Monumental din  Târgu Jiu , compus din Coloana Infinită,  Poarta sărutului  și  Masa tăcerii  concepute și executate de acesta. Inaugurată la  27 octombrie   1938 , coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 module octaedrice suprapuse, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era  „Coloana recunoștinței fără sfârșit” [ necesită citare ]  și a fost dedicată soldaților români din  Primul Război Mondial  căzuți în 1916 în luptele de pe malul  Jiului . Coloana a fost turnată în fontă în septembrie  1937  la  Atelierele Centrale din Petroșani  (ACP). Șeful proiectului a fost ingine...

Ecaterina Teodoroiu  (născută  Cătălina Vasile Toderoiu  la  14 ianuarie   1894 , Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului  Târgu-Jiu ,  România  – d.  22 august   1917  lângă  Panciu , România) a fost o  cercetașă  și participantă la  Primul Război Mondial , unde a murit la sfârșitul  bătăliei de la Mărășești  luptând în fruntea unui pluton de infanterie al  Armatei Române . Provenită dintr-o familie modestă din  Oltenia , Ecaterina a plecat la București pentru a deveni învățătoare, iar acolo a contribuit la înființarea primelor organizații de  cercetași din țară . După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea natală. Din dorința de a-i răzbuna pe toți cei patru frați ai ei care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanți. A fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită de două o...